Mi-e dor de priviea ta, de zambetul tau ce m-a ajutat sa trec peste multe neplaceri, de buzele tale, de trupul tau cald, de vorbele tale, de intelegerea ta, supararea ta atunci cand am facem ceva prostesc, de parul negru si ocii de aceasi culoare, de sentimentul ca iti pot spune orice, mirosul de tigara seara tarziu, de noptile petrecute impreuna povestind despre noi, de dorinta de a merge cu trenul la tine, de problemele avute impreuna, de lacrimile pe care le-am stors din mine atunci cand te-am facut sa suferi, de noi,de pozele impreuna, de noptile nedormite doar pentru a petrece cateva clipe in plus impreuna, de timpul petrecut, spatele tau atunci cand il intorceai cant te suparai pe mine, de mult prea placutul vin rosu, de dorinta ca intr-o zi v-om fi impreuna, apropierea si departarea dintre noi, de intalnirile din gara, de asteptarile grele, de plcerea de a te vedea imbracate in hainele mele, de trezitul de dimineata cu noapte in cap, si buimac, ametit, intarziatul alergat la gara sa te intampin, de examenele pierdute si noptile petrecute impreuna in loc sa invatam – care pentru mine s-au dovedit a fi cele mai mari succese, am luat cele mai mari note la acele examene, de cartelelele schimbate de pe un telefon pe altul, de privirile aruncate fugitiv din tren peste Herculane, de tot ce m-a legat de tine.